Comp
ciclului de viata al produsului: cerintele clientului,design,productie,operatie in camp,refolosire.
Calitate:
caracteriastica unui produs sau serviciucare se refera la
abilitatea de a satisface necesitati prestabilite sau implicite.
Componentele
trilogiei:palinificarea calitatii:deszv de produse si procese
necesare pt a asigura cerintele clientilor; controlul calitatii:asigurarea
atingerilor tintelor referitoare la produs si proces; inbunatatirea calitatii:
obtinerea unui nivel de perf neatin
Fiabilitate
(calitativ)-aptitudinea unui sistem de a indeplini corect
functiunile prevazute, pe durata unei perioade de timp, in conditii de
exploatare specificate.
Fiabilitate (cantitativ) –probabilitatea ca sistemul sa-si indeplineasca
corect functiunile prevazute (la nivel de performante stabilite), pe durata
unei perioade de timp stabilite, in conditii de exploatare specificate.
Fiabilitate previzionala: acea caracteristica de fiabilitate care este
determinata prin calcul pe baza cunoasterii structurii unui sistem (echipament)
a nivelului solicitarilor in exploatarea acestuia precum si a nivelului de
fiabilitate nominala a elementelor componente.
Fiabilitate parametrica:fiabilitatea stabilita pe baza statisticii
evenimentelor corespunzatoare momentelor td.
Indicatori
de fiabilitate
1.Probabilitatea de buna
functionare
R(ti)=(N0-n)/N0=N/N0 n-defecte
2.Probabilitatea de defectare
F(t)=1-R(ti)=n/N0 ;
R(t)+F(t)=1
3.Functia de frecventa sau
intensitatea distributiei
f(t)-frecv relativa a
caderilor Δni in intervalul Δti adica
Δni=N(t)-N(t+Δt)
deci f(ti)=Δni/(Δti *N0) unde Δti
*N0 – numarul de ore de incercare
F(t)=§[0 la t]f(t)dt
R(t)=1-§[0 la t]f(t)dt=§[t la
∞]f(z)dz
4.Rata caderilor
z(t)=f(z)/R(z) ; z(zi)=
Δni / Δti *N [h-1] ; R(t)=e-§[0 la
t]z(t)dt
5.MTBF – media duratelor de
buna functionare
MTBF=m={Σ[i=0 la N0]tfi
}/N0
Daca se imparte axa timpului
in intervale de timp egale cu Δt iar in intervalul Δt=(ti-1,ti)
cad ki , i=1la c, produse atunci
m= Σ[i=1 la c]ti ki
/ Σ[i=1 la c]ki =T/N0
m=§[0 la ∞]tf(t)dt=§[0 la
∞]R(t)dt
6.Dispersia distributiei
σ2=§[0 la ∞](t-m)2f(t)dt=D
Abaterea
medie patratica
σ=√(Σ[i=1 la N0](ti-m)
)/ (N0-1) <- radical din
tata putza asta
σ=√D
OBS m=1/z ; R(t)=e1-zt
Modele
matematice
Legea de distributie normala Gauss – se
manifesta la sfarsitul perioadei de viata , zona III
f(t)=e-(t-m)^2/2*σ^2/σ*√2π
Legea de distributie exponentiala – utila pt
zona II, zona de functionare normala, utila pt prognoza; descrie scaderea
numarului supravietuitorilor din defectari aleatoare; cea mai utilizata.
f(t)=z*e-zt ,
z-const => R(t)=e-zt
MTBF=1/z ; σ2=1/z2
Legea de distributie
Weibull – cea mai generala, se aplica
cand nu se pot aplica celelalte
f(t)=(β/α)*(1-γ)β-1 * e-(t-γ)^β /α unde α-param de scara; β-param de forma;
γ-param de loc.
Mentenanta –
ansamblul tuuror actiunilor tehnico-organizatorice efectuate in scopul
mentinerii sau restabilirii unui produs in starea necesara indeplinirii
functiei cerute.
Mentenabilitate: aptitudinea unui produs ca in conditii date de utilizaresa fie
mentinut sau restabilit in starea de a-si indeplini functia specificata.
Indicatori de mentenabilitate
μ(T) – rata reparatiei
;M(tr)=1-e-∫[0 la tr] μ(t)dt
;tr-timp de restabilire
MTR=Σ[i=1 la r]ti /r
- media timpilor de reparatie (coresp MTBF)
Pt. μ(tr)-const=μ , μ=1/MTR.
Disponibilitatea – aptitudinea unui produs de a-si indeplini functia specifica, sub
aspectele combinate de mentenabilitate si fiabilitate si organizare a
actiunilor de mentenanta, la un moment dat sau intr-un interval de timp
specificat.
A(t)=R(t)-F(t)*M(t).
Coeficient de disponibilitate : kA=MTBF/(MTBF-MTR)
Coeficient de indisponibilitate : kIN=MTR/(MTBF+MTR)
Proportia disponibilitatii : kD=MTR/MTBF
Coeficientul (proportia) de utilizare : kU=MTBF/TE
Mediu de inginerie concurenta.- metoda sistematica de proiectare integrata si
concurenta a unui produs si a proceselor asociate incluzand constructia si
suportul necesar .
La dezv unui produs sunt
luate in considerare toate elem ciclului sau de viata, incepand de la
specificatii pana la distrugerea sa incluzand : calitatea, programarea
costurilor, necesitatile utilizatorilor.
Echipa de soc: persoane din diferite departamente: *reducerea timpului de
proiectare; *imbunatattirea productivitatii proiectantilor; *exploatarea
complexitatii chip-urilor.
Clasificari ale defectelor.
-dupa localizare:
*hardware(de memorie, de UCP, pe Bus, de comunicatie); *sofware (de
initializare, de asignare, de control al fluxului, de sistem, de functionare
(ale unor functii), de documentare);
-dupa gradul de
abstractizare: *la nivel electric; *la nivel de poarta (TTL); *la nivel de
registru de transfer; *la nivel de sistem; *la nivel de retea.
Modele de defect hardware: *blocat-la (singulare sau multiple); *scurturi
(punti); *blocat-pe si blocat-la deschidere; *intarziere la crestere si la
descrestere; *propagarea unor defecte dintr-un punct in altul; *defect de
tranzitie de stare singulara; defect de cuplaj (se manifesta la memorii);
*defecte functionale.
Legarea modelelor de defect : *in functie de unitate subtest-tinta. Depinde de:
tehnologie, de tipul unitatii subtestate, chip, placa, memorie, microprocesor.
*in functie de uneltele soft disponibile; *in functie de echipamentele
disponibile.
Av. modelului stock-at:*este o metrica; *este independent de tehnologie; *usor
de utilizat; *multe produse soft de tip CAD stiu sa-l foloseasca.
Punct de observabilitate: este un punct al unitatii de subtest unde privind
dinafara se poate vedea o diferenta intre comportamentul masinii bune si a
celei defecte.
Eroarea:
un comportament diferit al masinii bune fata de cel al masinii defecte
intr-unul din punctele de observare datorita existentei unuia sau mai multor
defecte active.
Efectele erorilor:*poate cauza defectarea sistemului:-defectari
totale(sistemul trece intr-o stare nefunctionala), -defectari partiale(sistemul
este inca partial functional); *posibilitatea de a fi detectate: -de un
mecanism de detectie a erorii(in timp ce sistemul functioneaza), -de o sesiune
de test; *eroarea respectiva sa nu aiba nici un efect: -daca s-a scris peste si
eroarea a disparut, -este neimportanta din punct de vedere al sistemului,
-reprezinta un hazard functional.
ISO:
9001- pt asig calitatii in proiectare, dezvoltare, productie, instalare si
service.
*9002-pt asig calitatii in
productie, instalare, service. *9003-pt asig calit in inspectia finala,
testare.
Asigurarea calitatii: toate acele actiuni planificate si sistematice,
necesare furnizarii unei sigurante adecvate prin care un produs sau un serviciu
va satisface cerintele calit.
Sistem de calitate:struct organizatorica responsabilitatii, proceduri,
procese si resurse pentru implementarea manag de calitate.
Politica de calitate:totalitatea intentiilor privitoare al calitatea si
directia unei intreruperi in ceea ce priveste calitatea exprimata formal in
managementul de varf.
Produs;rezultatul
unei avtivitati sau proces.
Ingineria concurenta:metoda sistematica de proiectare integrata si
concurenta a unui produs si a proceselor asociate incluzand realizarea sa.La
dezv unui produs se considera toate elem ciclului sau de viata, de la
specificatii la distrugere incluzand calitatea, programarea costurilor,
necesitatile utilizatorilor.
Verificare: proc prin care se determina daca un produs aflat intr-o anumita faza a
sist respecta sau nu cerintele stabilite in timpul fazelor anterioare.
Validare: proc
de evaluare al sist la sfarzitul proc de evaluare prin care se asigura ca sist
respecta cerintele predefinite.
Testare:
-setul de operatii care poate spune daca o unitate fabricata lucreaza corect in
concordanta cu specificatiile sale sau nu.
Testabilitate: -capabilitatea unui produs de a fi testat satisfacator cu un set de
constrangeri date in termenii de calitate, cost si timp. –capabilitatea unui
proiect de a garanta ca produsul final va putea fi testat satisfacand un set de
constrangeri date in termenii de calitate, cost si timp.
Design pt testabilitate: verificarea logicii pt a face produsul usor testabil.
Sinteza testabila:sinteza automata care considera testabilitatea ca o
constrangere a proiectarii.
Tehnici de testare: testare off-line:realiz atunci cand sistemul e oprit
si testare on-line atunci cand sistemul este pornit(in timpul funct normale).
Avantajele testului structural:Avantaje:instrumente disponibile pt generarea
automata;o acoperire buna a defectelor;aptitudini de diagnosticare;independent
de design. Dezavantaje: se pot aplica numai daca se stiu defectele apropierii.
Testare finala: -minimazarea nivelului defectiunilor prin identific unit defecte si diagnoza
defectarilor si localizarea.
Pasii testarii finale: minimizeaza nivelul defectului prin identificarea
unitatilor defecte; se face o diagnoza a timpului de defect si locatia lui;
asigura imbunatatirea procesului de productie si a fazei de test.
Reducerea costului testarii: testam la nivel de subsistem, costul testarii depinde
de complexitatea metodei; sa consideri testarea ca parte a specificarii;
stabilitatea clara a defectului tinta(ceea ce doresti sa detecetzi).
Motive la cost mare al testarii: costul generarii testelordepinde de complexitatea
metodei de generare a testelor; aplicarea unui set mai mare duce la cresterea
costului datorita duratei mai mare de aplicare si a necesarului sporit de
memorie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu